STEAUA-DINAMO sau PSD- PDL(PNL)

             

             La noi, în România, populaţia are, faţă de partidele politice, o atitudine asemănătoare cu atitudinea faţă de echipele de fotbal. Adică, unele sunt favorite şi le divinizează, iar altele sunt adversare şi le urăsc ba sunt capabili să pornească o luptă pe viaţă şi pe moarte cu cei care le simpatizează.   PSD şi PDL(PNL) sunt în politică ceea ce este Steaua şi Dinamo în fotbal  Acest adevăr ne arată şi, din ce motiv am putut fi furaţi într-un asemenea hal încât ţara a fost distrusă. Pe rând noi am devenit apărătorii celor care ne-au tâlhărit şi ne-au distrus ţara.

            Cineva ar putea spune că acesta fiind nivelul de educaţie, de înţelegere, nu putem să cerem mai mult şi atunci ne complacem în situaţia aceasta absolut  favorizantă pentru politicieni. Fiecare partid îşi cultivă galeria sa şi are asigurat (campionatul), accesul la guvernare. 

             Numai că partidul nu este echipă de fotbal care să ofere un simplu spectacol sportiv. Partidul aflat la guvernare este răspunzător de soarta ţării nu de divertismentul unor derbedei. Atitudinea unui popor responsabil ar trebui să fie una de atentă urmărire, de reacţie promptă şi de sancţionare drastică atunci când guvernarea  atrage după sine cansecinţe grave asupra nivelului de trai, asupra viitorului ţării. Dacă la fotbal poţi ţine cu o echipă toată viaţa şi asta nu afectează pe nimeni, nici măcar pe tine, atitudinea faţă de partidele politice, trebuie să se schimbe funcţie de modul în care acestea se raportează la interesul naţional şi la interesul familiei tale. 

             Trebuie însă să precizăm că, dacă electoratul se manifestă faţă de partide precum chibiţii la fotbal,  partidele în sine se manifestă mult mai rău decât echipele de fotbal. Se manifestă ca nişte grupuri infracţionale organizate, care, folosindu-se de un electorat   ne   educat, ajungând la putere,  profită de acest prilej pentru a se îmbogăţi furând fără scrupule, cu riscul evident de a distruge statul român

             Şi atunci ne întrebăm, oare clasa politică este mai vinovată  prin ceea ce face, sau electoratul prin atitudinea sa faţă de ea ?                                                                                                           Statul  român  la doar 100 de ani de existenţă a fost adus la un nivel de nesiguranţă şi de incertitudine cum nu a mai fost  niciodată. Şi culmea acest lucru l-a realizat poporul român însuşi, atunci când avea cele mai mari şanse să se consolideze şi să prospere. Au prosperat o mână de politicieni din toate partidele ajunse la guvernare, ajutaţi de o atitudine laşă a unui popor  care tratează politica precum fotbalul! Din păcate in istorie , de fapt în viaţă, toate greşelile se plătesc. Pentru poporul român, plata poate să fie chiar existenţa statului!         

Viitor de aur, ţara noastră... n-are!

       

                Este imposibil să nu te afecteze lipsa educaţiei la tot pasul într-o ţară în care şcoala acordă diplome imbecililor iar puţinii care se pregătesc pe cont propiu realizează că valoarea le dă o şansă mai bună doar în afara ţării. În toate instituţiile întâlneşti angajaţi incapabili să îşi facă treaba pentru care sunt plătiţi. Mai mult de atât şefii acestor instituţii, numiţi politic sunt total pe lângă obiectul de lucru al instituţiei.

                  Partidele politice sunt ticsite cu indivizi care şi-au cumpărat mai multe diplome, au urmat cele mai proaste universităţi sunt lipsiţi total de experienţă, nu au lucrat niciodată într-un domeniu unde să fi realizat performanţe. 

                 Guvernele care gestionează ţara sunt formate din indivizi care nu au habar de domeniul pe care ar trebui să-l administreze. Primii miniştrii şi miniştrii nu au realizat nimic înainte de a fi numiţi pe funcţie, nimic nu îi recomandă . Ei execută comenzile unor grupuri de interese.  În ultimii 27 de ani  guvernele au reuşit să distrugă tot ce a mai rămas după ce se constuiseră în aproape 50, ... comunismul.

                 Şcolile, la toate nivelurile sunt pline de profesori incompetenţi cu doctorate cumpărate sau plagiate, cu rataţi care şi-au cumpărat postul. Aceştea ar trebui să instruiască, să educe, să formeze caractere, dar din păcate nu sunt capabili, competenţi, calificaţi să o facă, mai mult nici nu vor să îşi facă treaba. . Copilul la şcoală nu mai învaţă să citească, să scrie şi să socotească dar plătind îşi cumpără o diplomă universitară cu care, mai apoi, poate ocupa orice post bine plătit şi are dreptul să ia decizii să hotărască soarta poporului.

                 Masmedia promovează nonvaloarea cu o stăruinţă demnă de o cauză mai bună. Cele mai nenorocite scursuri ale societăţii sunt intens mediatizate, transformate în modele de viaţă. Valorile sunt ocolite, marginalizate ba de multe ori blamate, învinovăţite.

                 Biserica majoritară este târâtă de cei care o reprezintă, în afaceri murdare, preocupări neconforme cu statutul ei. Necinstea, hoţia, înşelătoria, minciuna, tarele politicienilor sunt prezente şi în rândul ierarhilor şi al preoţilor. Şi aici interesul privat şi cel de castă se ia de gât până şi cu...Dumnezeu.

                 Nu ai de unde să te mai aştepti să vină o rezolvare a problemelor acestei ţări. Cei tineri văd singurul mod de a-şi proiecta viitorul prin plecarea din ţară. Iar celor plecaţi, nici prin gând nu le mai trece să se reîntoarcă în ţară, copii crescuţi şi educaţi afară nici atât. Tinerii responsabili nu se mai gândesc să îşi condamne copii să trăiască pe viitor în ţară.

                 România împlineşte curând 100 de ani. Oare câţi români mai pot crede în viitorul acestei ţări ?  Prea repede noi, poporul acesta, ne-am distrus ţara făcând jocurile unor ticăloşi pe care i-am girat să ne conducă.

Promovarea valorilor în Partidul Naţional Liberal ?!?!

        La alegerile parlamentare din 2016, Partidul Naţional Liberal a suferit o înfrângere care de fapt a atras după sine succesul PSD-ului. Faptul că PNL nu a aceptat nevoia restructurării şi reînnoirii garniturii a  atras după sine refuzul electoratului său de a veni la vot.

        După alegeri, şi mai ales după alegerile interne, mulţi dintre cei care urmăresc activitatea partidului ar fi aşteptat să înceapă un proces serios de atragere a valorilor şi în special a tinerilor spre activitatea politică. Deşi eu nu am crezut că acest lucru va fi o prioritate pentru noul preşedinte, Ludovic Orban fiindcă aşa cum l-am cunoscut nu este un revoluţionar, un reformator.  Am fost surprins de aducerea în PNL a lui Mihail Neamţu.  Mi-am dat repede seama că nu este un început al unui proiect amplu ci doar o lovitură de imagine cu care Ludovic a dorit să puncteze în lipsa unor activităţi serioase ale partidului.

          Am activat în PNL peste 23 de ani şi atunci când am ajuns la concluzia că Partidul Naţional Liberal s-a aşezat temeinic într-o fundătură din care nu mai poate să iasă, de fapt nici nu îşi doreşte, m-am retras. S-a întâmplat  în perioada de sfârşit de mandat de preşedinte a lui Ludovic Orban  în organizaţia în care am activat şi eram dezamăgit de faptul că nici el nu ne ajutase să mişcăm organizaţia.

           Spuneam mai sus că am realizat că venirea lui Mihail  Neamţu nu este decât o lovitură de imagine fiindcă  concomitent cu înscrierea  lui  în PNL au început pe facebook atacuri  murdare care îl aveau în vizor. Aceste atacuri erau susţinute de unii dintre cei care au fost vectori de imagine, purtători de mesaje a lui Ludovic Orban şi ai PNL-ului.  Desigur că oricine are dreptul să aibe păreri despre oricine. Bune sau rele, depinde de „gusturi”.  Este ciudat însă cum pot, cei care, cu munca şi imaginea lor,  l-au ridicat pe Băsescu, atunci când nimeni nu –l mai credita, pe cel mai înalt soclu, în cel mai bine poziţionat post politic, acela de preşedinte al României, să-i dezavueze pe cei care au avut păcatul de a –l crede de treabă şi de bună credinţă. Oare nu ar fi mai corect ca aceştea să învinuiască PNL-ul pentru că a urcat pe piedestal o jigodie?  Oare nu ar fi îndreptăţit poporul român să-i reproşeze PNL-ului că a resuscitat PSD-ul formând împreună USL-ul şi aducându-l pe Ponta la guvernare. Tu îl demonizezi pe cel care a greşit punându-şi speranţa în jigodia pe care tu ai ridicat-o pe tron şi i-ai pus-o în faţă?  Şi cine se simte ofensat de intrarea lui M. Neamţu în PNL?      Următorii  iluştri anonimi:Şerban,Gheorghe,Vîlvoi,Ciochia,Stavăr,Mihuţ, Muraru şi Băescu, toţi, unul şi unul.  Ei se opun intrării valorilor în PNL fiindcă s-au aplecat în faţa celui pe care ei l-au urcat pe tron.

             Tot ei sau alţi colegi ai lor s-au opus candidaturii lui Marian Munteanu la primăria capitalei atunci când ei şi-au bătut joc de această candidatură. Tot ei şi alţi colegi ai lor l-au batjocorit pe Iohannis fiindcă îi „furase locul” lui Antonescu!  Să nu ne mai întrebăm şi de ce nu s-a înscris Cioloş în PNL?  Talibanii lipsiţi de valoare îşi apără cu îndârjire locul într-un partid care trebuie să rămână mic, fiindcă doar aşa se potriveşte cu micimea lor.  Aceste „lucrări” se fac şi la nivelul  Judeţelor, unde, cei care stăpânesc organizaţia pun stavilă intrării unor oameni de valoare în PNL.

              Cum să nu se opună Partidul Naţional Liberal înscrierii lui Mihail Neamţu a cărui C.V. nu cuprinde nici cursuri la academia de poliţie nici la apărare,  securitate, sau administraţie publică, SNSPA, nici doctorat plagiat la facultăţile particulare ale Androneascăi sau la academia generalului Oprea.           El are opere scrise cu mâna lui, are doctorate făcute de el însuşi, a urmat cursuri la universităţi renumite, scrie articole şi eseuri citite  încă cu interes, poate vorbi ore întregi pe teme diverse, desigur că este de o cu totul altă factură decât cei care îl detestă în partid.

               Şi atunci cum să mai speri că partidul se va reforma, se va restructura, se va reînnoi?      Nu îşi acordă nici o şansă!

Aşteptând restructurarea partidelor...

                                                                                                                                                                                    Partidul Naţional Liberal este cuprins de febra alegerilor interne. Peste tot citim relatări despre modul în care se pregătesc, se desfăşoară, sau, au avut loc alegeri prin organizaţii locale , municipale sau judeţene. Aceste alegeri au constituit un bun prilej pentru partid  să se restructureze. În primul rând organizaţiile au ocazia să promoveze valori. Au ele aceste valori? Vor ele să le promoveze? Sunt lăsate să o facă? Sunt dispuse persoanele compromise să facă paşi în spate şi să renunţe, la aranjamente, la promovări impuse de sus, la grupuri de interese? Din relatările de la aceste alegeri se vede treaba că nici pe departe nu se lasă libertatea de a se promova oameni valoroşi ci doar obedienţi. Mai mult decât atât este prea evidentă lupta acerbă a celor veniţi din PDL de a înlătura tot ce provine din vechiul Partid Naţional Liberal.

                Aceste lucruri se constată din relatările presei sau din comentariile de pe reţelele de socializare. Cei care au participat la alegeri şi au trăit luptele din interiorul organizaţiei au plecat cu un gust amar care i-a îndepărtat de activitatea din partid. Dezgustul lor se transmite desigur şi spre electorat. Electoratul PNL a aşteptat restructurarea partidului încă dinaintea alegerilor parlamentare. S-a constatat că lipsa restructurării a determinat electoratul liberal să nu se prezinte la vot. Nu mă îndoiesc că alegerile din interiorul PNL nu vor fi un prilej de atragere sau de respingere a electoratului acum când pe partea dreaptă a eşicherului este „ceată deasă”. Cu ce se prezintă partidul după alegeri?  Dacă vechile figuri compromise se vor reinstala în fruntea partidului susţinute de găştile din teritoriu putem să-i spunem PNL-ului Aleluia!

               Şi  PSD-ul este un partid nerestructurat, în care  indivizi corupţi şi grupuri de interese au pus stăpânire şi aici pe partid şi conduc discreţionar, fură cu neruşinare îşi crează imperii ,au slugi pe care le promovează pentru că le sunt obediente. Electoratul PNL doreşte ca acest partid să fie altceva decât PSD-ul. De ce să înlocuieşti nişte nepricepuţi cu alţii la fel?

              S-a spus şi se repetă mereu  faptul că este nevoie de o nouă clasă politică. Da, aşa este, dar trebuie să constatăm că noi românii nu permitem acest lucru. Românul are o plăcere enormă de a distruge tot ce este nou şi altfel decât tradiţia proasta e adevărat dar neaoşă, tradiţie de la Burebista dacă se poate. Am învăţat să facem mămăligă din apă sare şi mălai şi nu acceptăm nimic nou. Murim sub apăsarea tradiţiei strămoşeşti dar luptăm cu dinţii împotriva modernizării fiindcă suntem incapabili să ne modernizăm, trăim cu idei preconcepute, cu mândria că nimeni nicăieri nu este mai deştept decât dacii sau cum s-or fi numit strămoşii noştrii fenomenali despre care ştim asta, doar noi.

             Politica acestor partide care au guvernat România a creat în ţară un dezastru mai mare decât un război. Tot ele ne vor scoate din Uniunea Europeană şi ne vor arunca în braţele Rusiei cu prima ocazie care li se oferă. Este doar o problemă de decizie şi după cum vedem poporul nu are nici un cuvânt. Poate să protesteze ieşind în stradă cu sutele de mii pentru că politicianul îşi face nestingherit interesul. Dacă pune mâna pe bani şi este susţinut la putere vinde şi ţara şi poporul că în rest a vândut-o şi pe măsa. Avem aici aproape de noi exemple de modalităţi de instalare a dictaturii în Turcia dar şi în Ungaria sau Polonia. Ce ne poate da speranţa că la noi nu se va putea face la fel? Liderii capabili , care ar putea să coaguleze o opoziţie adevărată, sunt batjocoriţi, dăm astfel cu piciorul în puţinele şanse pe care soarta ni le oferă.

               Suntem rămaşi fără putere în bătaia vântului . Conjunctura politică mondială ne aruncă ,ca pe o frunză uscată, după cum suflă cei puternici!  Desigur că nu este vinovată nici clasa politică coruptă şi nepricepută, nici poporul nepăsător, indolent, vinovaţii sunt întotdeauna alţii!