REFORMELE LUI BASESCU SI COLECTIVIZAREA COMUNISTILOR

Am discutat zilele trecute cu autorul unei monografii a localitatii in care m-am nascut. Monografia a fost bine primită de cetăţeni, dar autorul are un regret in ceea ce priveste faptul că amintind de anii comunismului si pomenindu-i pe cei care erau cozi de topor şi care au luptat cu toată abnegatia impotriva concetăţenilor, pentru colectivizare, distrugerea burgheziei, a chiaburimii, a intelectualitaţii locale, a religiei, a educaţiei, a valorilor satului româesc, a provocat un disconfort urmaşilor acestora. Prefacerile comuniste ale anilor 1950-1960 au lasat urme grele in majoritatea familiilor unei localitaţi, iar cei care s-au implicat au fost blamati de concetaţeni, blestemaţi, injuraţi, pentru că răul era legat de poziţia, funcţia, rolul jucat de aceştea în a-i face nefericiţi pe cei mai mulţi vecini nevinovaţi. Ce au facut cozile de topor din acele vremuri? Au executat ordinele dictatorilor din acele vremuri,Stalin,Dej şi ceilalţi care au impus reformarea societaţii, împotriva voinţei şi dorinţei poporului. Urmările acelor blesteme au fost trăite de ei şi de cei din familiile lor.
Astăzi vedem că alţi concetăţeni se inghesuie să pună in practică alte reforme pe care le impun alţi dictatori, şi de această dată împotriva voinţei poporului, şi acum ei sunt blestemaţi, înjuraţi de cei care suporta urmarile aşa ziselor reforme.
Este de necontestat faptul ca instituţiile statului sunt slabe, fără credibilitate, datorită politizării, a lipsei de profesionalism, a coruptiei pe care o practică fără jenă, a atitudinii cu care le tratează puterea politică, aceea de unelte de opresiune, de agenţi electorali, locuri de munca pentru clienţi politici prost pregătiţi , posturi de directori pentru membrii partidului de cele mai multe ori nepotriviţi şi nepregătiţi pentru acele funcţii.
Fără să aibe pretenţia de a face reforme, ar fi suficient să schimbe atitudinea faţă de instituţii, să le profesionalizeze, să le depolitizeze să le lase să funcţioneze fără presiuni politice şi am ajunge in normalitate, ar câştiga încredere, ar deveni utile societăţii. Orice reforme se fac, dacă nu se schimbă atitudinea aşa cum am arătat mai sus, ele nu vor da reultatele necesare şi dorite de societate.
Reformele făcute până acum, în domeniul muncii (codul muncii, codul dialogului social, legea salarizării unice), în sănătate (inchiderea spitalelor, acordarea serviciilor pentru asiguraţi, salarizarea şi reducera personalului medical şi sanitar) în educaţie (prin noua lege a invăţământului), la ministerul de interne, dar şi cele care se doresc a fi făcute, mă refer la modificările din constituţie , la reorganizarea împărţiri teritoriale a României , nu sunt dorite de popor, au produs sau vor produce efecte negative asupra cetăţeanului.
Nu are rost să mai arăt ce efecte au avut reformele comuniste asupra României. Despre aceste efecte s-a vorbit şi se va mai vorbi şi nu la modul pozitiv cu toate răbufnirile de nostalgie a unor napăstuiţi de acum..
După părerea mea , orice reformă care se va face într-o societate, trebuie să fie dorită şi acceptată de cetăţeni, să fie pregătită din timp, studiată de specialişti, dezbătută cu cetăţenii şi aplicată în folosul cetăţenilor. Sunt adeptul progresului, cred că ori ce lucru poate şi trebuie să fie îmbunătăţit în folosul societăţii, al cetăţeanului contribuabil. Atunci cand selucreaza impotriva cetateanului trebuie sa luam atitudine,