A venit iarna !

Ştii...timpul are un fel al său de a se mişca repede şi de a nu-ţi da răgaz să devii conştient de trecerea anilor. Parcă mai ieri eram tânăr, abia căsătorit şi urcându-mă la bordul noii vieţi alături de partenera mea de cuplu. Într-un fel, parcă s-a întâmplat cu ani în urmă şi mă întreb unde s-au dus toţi aceşti ani. Ştiu că i-am trăit pe toţi. Am străfulgerări în care văd cum era odată, cu toate speranţele şi visele. Dar iată că acum trăiesc...iarna vieţii mele şi sunt luat prin surprindere. Cum am ajuns aici atât de repede? Unde s-au dus anii şi unde s-a dus tinereţea? Îmi amintesc clar cum întâlneam oameni mai în vârstă decât mine de-a lungul anilor şi cum gândeam că aceşti oameni mai în vârstă erau la ani distanţă de mine, astfel încât această iarnă părea atât de departe, încât nici măcar nu mi-o puteam imagina prea bine. Dar iată-mă aici.... prietenii mei sunt pensionari şi au încărunţit... se mişcă mai încet şi eu văd în ei persoane vârstnice. Unii sunt într-o formă mai bună, alţii într-o formă mai proastă decât mine, dar la toţi constat o mare schimbare... Nu mai regăsesc în ei pe cei de care îmi amintesc că erau tineri şi vibranţi, ci...ca şi mine, vârsta lor începe să se arate şi acum suntem noi acei oameni mai în vârstă pe care îi vedeam şi în care nu ne imaginam că ne vom transforma. Acum, în fiecare zi am sentimentul că şi a face un duş reprezintă o provocare pentru ziua respectivă! Iar a trage un pui de somn după-amiaza nu mai înseamnă răsfăţ, ci obligaţie! Căci dacă nu dorm din proprie voinţă, adorm pe locul în care mă aflu! Astfel, intru acum în acest alt anotimp al vieţii mele nepregătit pentru toate durerile şi junghiurile, pentru pierderea puterii şi a capacităţii de a merge şi de a face lucruri pe care mi-am dorit să le fac dar nu am reuşit niciodată ! Cel puţin însă, ştiu că iarna a sosit şi nu ştiu cât va dura... asta ştiu, că atunci când s-a terminat pe acest pământ, s-a terminat pur şi simplu. Va începe o nouă aventură ! Da, am regrete. Există lucruri pe care nu aş fi vrut să le fac, lucruri pe care ar fi trebuit să le fac, dar, într-adevăr, sunt şi multe lucruri de care mă bucur că le-am făcut. Toate s-au întâmplat într-o singură viaţă. Aşa că, dacă nu te afli în iarna vieţii tale, lasă-mă să-ţi reamintesc că ea va sosi mai repede decât îţi închipui. Deci, orice  ţi-ai dori să realizezi în viaţă, te rog să realizezi repede! Nu amâna prea mult lucrurile!  Viaţa trece repede. Fă azi tot ceea ce poţi, căci nu poţi şti cu siguranţă dacă te afli sau nu în iarna vieţii tale! Nu ţi s-a promis că tu vei avea parte de toate anotimpurile, aşa că trăieşte pentru azi şi spune toate lucrurile pe care vrei ca cei dragi să şi le amintească... şi speră că ei te vor aprecia şi iubi pentru toate lucrurile pe care le-ai făcut pentru ei în toţi anii trecuţi! "Viaţa" este un dar pentru tine. Felul în care îţi trăieşti viaţa este darul tău pentru cei care vin după tine. Transformă-l într-unul fantastic. TRĂIEŞTE-ŢI BINE VIAŢA! BUCURĂ-TE DE AZI ! FĂ CEVA AMUZANT ! FII FERICIT ! FĂ DIN ACEASTĂ ZI UNA GROZAVĂ ! Ţine minte, "Adevărata avere este sănătatea, nu nişte amărâţi de bani." TRĂIEŞTE FERICIT ÎN 2013, in 2014....! ÎN SFÂRŞIT, GÂNDEŞTE-TE LA URMĂTOARELE: AZI EŞTI MAI BĂTRÂN DECÂT AI FOST VREODATĂ, TOTUŞI EŞTI MAI TÂNĂR DECÂT VEI FI DE ACUM ÎNAINTE, BUCURĂ-TE DE ACEASTĂ ZI DE LA UN CAPĂT LA ALTUL AL EI. Copiii tăi devin tu, dar nepoţii tăi sunt perfecţi ! Să ieşi din casă este bine, a te întoarce acasă este mai bine ! Uiţi nume, dar...este bine, căci alţi oameni uită şi că te-au cunoscut vreodată !!! Nu-ţi mai pasă de lucruri de care îţi păsa, dar cu siguranţă îţi pasă că nu-ţi mai pasă de ele. Dormi mai bine pe un fotoliu cu televizornul zbârnânindu-ţi în faţă decât într-un pat. Acesta se numeste "pre-somn." Îţi lipsesc zilele când totul mergea doar apăsând pe un buton de "pornit" şi "oprit" Ai tendinţa de a folosi mai multe cuvinte cu patru litere..."ce?" (what în engleză), "când" , "unde" Acum că îţi permiţi bijuterii scumpe, nu le mai porţi purta în siguranţă nicăieri. Ai observat că tot ceea ce se vinde în magazine este "fără mâneci?" Ceea ce odată erau pistrui, sunt acum pete hepatice. Dar VECHI este bun în anumite sensuri: cântece vechi, filme vechi şi mai ales prieteni vechi ! Bucură-te "prieten vechi!" Trimite acest mesaj altor prieteni vechi şi fă-i să râdă aprobator. Nu ceea ce Aduni, ci ceea ce Răspândeşti spune ce fel de viaţă ai trăit .

Interimat sine die, sau, cum este suspendat statutul

              Un interimat trebuie să aibe un termen si câteva sacini de îndeplinit. La încheierea interimatului trebuie să aibă loc alegeri. Un interimat se prelungeşte din două motive. Ori fiindcă nu se poate achita de sarcinile primite, ori fiindcă cei care au hotărît interimatul au dorit să suspende viaţa democratică, statutară din organizaţie  pe o perioadă cât mai lungă pentru a-şi  face anumite interese.  În Dâmboviţa sunt valabile ambele motive.

               Interimatul a debutat cu rezolvarea unor interese. Au fost schimbaţi candidaţii aleşi statutar de organismele alese ale org. Teritoriale Dâmboviţa, cu alţi candidaţi care nu au mai urmat prevederile statutare, nu au mai fost votaţi de Delegaţia Permanentă Teritorială. Evenimentul s-a produs cu câteva zile înaintea validarii candidaţilor PNL de catre Delegaţia Permanentă a partidului şi  cu câteva zile după dizolvarea nestatutară a Curţii de Onoare şi Arbitraj, (COA), a PNL. Ilegalitatea comisă nu mai putea fi atacată odată din criză de timp şi a doua oară fiindcă COA fusese desfiinţată.

               Chiar înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare noii veniţi la conducerea filialei au dat un semnal cât se poate de prost. Au făcut o gafă care nu se face. Au încercat să il aducă  în partid şi să-l instaleze la conducerea Org. Municipale Târgovişte  pe unul dintre purtătorii de imagine negativă din guvernarea Boc, fostul viceprimar Paul Briceag, el însuşi având o imagine şifonată binişor prin târg . Acest gest al interimarilor a transmis un semal către electorat, cum că s-a dat mâna cu PDL-ul( că urmează şi alţii, că Fl. Popescu ar veni la PNL). Semnalul însă a ajuns mai întâi la membrii PNL care nu puteau să înţeleagă cum să meargă ei în campanie alături de PDL-iştii pe care îi criticaseră până ieri. 

               Nu vreau să zic nimic despre cum s-a desfăşurat activitatea în interiorul organizaţiei PNL Dâmboviţa pentru că nu ştiu decât din ce am auzit de la mai mulţi colegi. Eu  din momentul în care s-a instituit interimatul am fost împins  afară oficial, iar neoficial am fost căutat pentru a ajuta cu priceperea mea la care tocmai renunţaseră. Acest lucru nu l-a făcut preşedintele interimar ci personajele care doreau nespus să-i intre în graţii. Este bine să precizez că eu m-am înscris în PNL în 1993, până atunci activând în Alianţa Civică.  Liberal am fost în gândire şi acţiune de când mă ştiu. Asa se explică acum faptul că la 17 ani am scris Europei Libere suportând apoi toate consecinţele. Am crezut că dacă mă înscriu în PNL pot să ajut liberalismul muncind  în partid. Am fost ales în organismele de conducere ale PNL Dâmboviţa atît la nivel de municipiu  cât si la judeţ. Doar în perioada în care a fost preşedintele Fl. Popescu la conducere când a  dizolvat biroul municipal in care fusesem vicepreşedinte, şi in perioada 2009-2013 când, fiind ales judecător la Curtea de Onoare şi Arbitraj a PNL , nu am făcut parte din conducere. Nici o clipă nu am fost numit de partid în vreun post  nu am candidat  din partea PNL pe nici o listă . Eu venisem să ajut partidul şi nu am profitat nici eu şi nici vreo rudă de a mea. La toate alegerile mai puţin ultimele(2012) m-am implicat foarte mult, consumându-mi concediile, verificând sute de dosare de candidaţi împreună cu doar două-trei colege şi cu dl Grozavu, asta seara, fiindcă ziua făceam campanie în municipiu, apoi instruiam reprezentanţii PNL în secţiile de votare, reprezentam PNL la Biroul electoral judeţean. În toate aceaste perioade de campanie îmi făceam datoria distribuind materiale electorale in cartier.

                Pe preşedintele interimar nu îl cunosc. Nici măcar bună ziua nu ne-am dat.Nu stiu cât de multe greşeli a făcut. Ceia ce stiu este că cei care au instituit interimatul la Dâmboviţa au făcut-o pentru ca aici să se poată face lucrurile care s-au făcut, Este inadmisibil ca cei de la secretariatul general al PNL să nu controleze activitatea din filiale să nu dorească instalarea unei conduceri alese statutar, să nu vadă colaborarea cu PDL şi racolarea de membrii din acest partid, să nu vadă cum funcţionează sau nu funcţionează USL în judeţ, să nu vadă cum îşi bat joc cei numiţi de ei, de membrii partidului , de electorat de alianţă, şi călcând totul în picioare îşi fac interesele lor. Mai vinovaţi decât preşedintele interimar sunt acei membrii PNL care îi girează acţiunile, îl ajută să calce totul în picioare. Nimic nu este etern în afară de Dumnezeu. Lucrurile se schimbă uneori mult mai repede decât credem.

                În ceea ce mă priveşte eu am considerat că acum nu am nimic comun cu Org. Teritorială PNL Dâmboviţa. Nu mă regăsesc în atitudinea, acţiunile,gândirea şi faptele celor care vremelnic o conduc. Eu nu am funcţii, nu am interese personale, nu am câştiguri de pe urma partidului. Eu asa cum am mai spus am dorit doar să ajut cu cât pot şi cât stiu , dar, pentru ca să o pot face, trebuie să  existe un ambient sănătos, neviciat, prietenos, să îmi fie dorită şi respectată munca. Acum nu poate fi vorba de asa ceva. Citesc acum că cine critică conducerea va fi dat afară. Eu am mai păţit-o în tinereţe (1969). M-au dat afară din UTC pentru că am scris Europei  Libere. Atunci chiar am crezut într-o lume liberă unde să poti spune ce gândeşti, M-am inşelat oare?  Se pare că da.                                                                                                                                 

                    Mă simt vinovat pentru că am participat la ceea ce s-a numit revoluţie şi că iată după 20 de ani de activitate politică văd că guvernele nu au făcut decât rău poporului, au distrus economia alungând cetăţenii în toată lumea să-şi caute de lucru, au distrus educaţia, sănătatea, i-au umilit pe pensionari, au vândut şi continuă să vândă resursele care, ar mai putea ajuta cândva la relansarea economică a ţării. Eu am dorit altceva. Eu am crezut într-o lume mai bună nu mai rea decât comunismul. Nu au trecut decât vreo 23 de ani pentru ca să mă conving că Ceauşescu , cu toate crimele pe care le-a făcut a procedat cu mai mult respect fată de averea ţării. El a reuşit să îi mai potolească pe ruşi, Ponta şi Băsescu le dau americanilor şi cui o mai dori tot ce vor. „Dreptate până la capăt”. Unde? Când? Cine? 

                    Da, voi căuta şi eu acel memorandum pentru a-l semna. Şi dacă apare unul împotriva întregii clase politice, îl voi semna şi pe acela. Şi dacă aş putea ajunge la mitingurile de oriunde din ţară m-aş duce  în fiecare zi.   Sunt bătrân, obosit şi scărbit .

                          V. Mecheş

              

Foştii torţionari şi urmaşii lor

                          

         Pe bună dreptate suntem indignaţi de faptul că foştii torţionari comunişti, unelte ale unui regim totalitar trăiesc plătinduli-se pensii mari, fără ca cineva să îi întrebe un cuvinţel în legătură cu faptele lor.

Aceşti români au avut , cu  50-60 de ani în urmă, slujbe importante în cadrul serviciului penitenciarelor din România. Ei au fost persoane de încredere ale regimului sau, uneltele lui.  Nu oricine putea ocupa functii de conducere in penitenciar.   Nici măcar un post de gardian, caraliu cum li se mai spunea, nu putea fi ocupat de oricine. Persoana era verificată, recomandată, prelucrată, instruită,  ”educată”,  îndoctrinată.   Aceşti indivizi aplicau cu mult sârg şi cu exces de dăruire, politica PCR de exterminare a elitei române, a liderilor de opinie, a valorilor societăţii din acel moment.

          Aceste personaje , alături de alţii care lucrau în securitate,poliţie, justiţie, aparatul de partid  şi de stat de la toate nivelurile,  au pus serios umărul la asanarea societăţii, curăţarea ei de elementele capitaliste, reacţionare, au incriminat ideile capitaliste, au ars cărţile care prin conţinut erau contrare ideilor comuniste.

Tot prin ei au fost distruse instituţiile, economia,  cultura, educatia promovata de societatea română de până atunci.

Tot ei au pus bazele unor instituţii noi, au scris cărţi de propagandă comunistă, au fost promovaţi in conducerea instituţiilor culturale,scoli,universităţi,academie, cercetare, etc. Politicile ce se aplicau în România aveau ca inspiraţie politica Uniunii Sovietice.  Erau mai corect spus impuse de U.S.

          Ce vedem noi că se  întâmplă în România din 1990 şi până acum.  Noul regim format de această dată din mai multe partide, în  consens însă, se străduieşte şi din păcate cu rezultate de performanţă, să demoleze tot ce aparţinea de vechiul regim, instituţii, cultură, educaţie, sănătate, economie, (agricultura, industria, comerţul,  turismul), să dărâme la propiu tot ce s-a construit în urmă. Şi ce s-a pus în loc? S-a dărâmat scoala odată cu educaţia, s-a dărâmat spitalul odată cu sănătatea, casele de cultură şi căminele odată cu cultura, fabricile şi uzinele odată cu industria, agricultura odată cu CAP-urile. Alte personaje propuse de partidele politice pe criterii clientelare au aplicat cu mult zel politica de demolare a României la indicaţiile altei uniuni, Uniunea Europeană, a Fondului Monetar Internaţional.                                                                      

           Astfel,   chiar existenţa statului a suveranităţii a siguranţei cetăţeanului sunt puse sub semnul întrebării.  Acum am reuşit să vindem aproape tot, să distrugem aproape tot,  „să ne luăm lumea’n cap”, să furăm tot, chiar şi şina de sub tren, să devenim o ţară de analfabeţi. Elitele vechiului sistem au fost sufocate de incultura, lipsa de educaţie, diplome, masterate şi doctorate luate pe bani de către semianalfabeţi.

           Si acum să reluăm întrebarea frecvent pusă în aceste zile.   De ce nu sunt pedepsiţi cei care au aplicat măsuri de represiune asupra deţinuţilor politici din puşcăriile sistemului comunist?

           Bănuiesc motivul. Cei care azi conduc România au făcut, şi încă mai fac, cel puţin atâta rău  cât au făcut şi ceilalţi. Au nenorocit o tară şi un popor. Şi ei vor trebui să dea socoteală odată. Din acest motiv ei nu vor să creeze un precedent.