Afișări ale paginii săptămâna trecută

luni, 30 iunie 2014

Povestea cu caii şi cu liberalii!

                                                                                                                                                                             


             Nu demult, într-o localitate în care trăiau câteva familii de ţigani, un propietar de cai avea o fermă. În ferma sa a reuşit să selecteze doi cai de curse de mare perspectivă. Aveau toate calităţile pentru ca atunci când vor participa la curse să câştige marele premiu.  Exista însă un inconvenient. Acela că în fiecare cursă un propietar nu putea să înscrie decât un cal. Având doi cai buni nu a ştiut ce să facă cu unul din ei. Îi iubea pe amândoi deopotrivă şi era tare mândru cu ei, pentru că ajunsese să îşi vadă visul împlinit. Prin munca mai multor ani să fie în situaţia de a avea rezultatele dorite.  Dacă ar fi însrăinat unul ar fi riscat să îl aibă concurent în cursă împotriva calului său. După ce a chibzuit bine a hotărât să îi păstreze pe amândoi şi după ce îi va testa va hotărî pe care să îl înscrie în principala cursă cea de viteză cea mai urmărită si la care se câştigă marele premiu. Celălalt va fi pregătit pentru cursa cu obstacole, o cursă mai grea, care necesită alte calităţi şi un alt tip de pregătire. Propietarul şi-a luat antrenori buni, a discutat cu cei mai buni specialişti şi a început o pregătire în paralel cu cei doi cai. Doar după ce vor fi bine pregătiţi îi va supune unor probe şi cel care se va dovedi mai bun , mai potrivit scopului cursei va fi ales şi înscris în cursă.
              În acelaşi timp o familie de ţigani ,geambaşi de cai a intrat în posesia a doi cai, unul negru şi unul alb. Nici nu au ajuns bine cu ei în bătătură că a şi început cearta. S-au împărţit ţiganii în două găşti. Una susţinea că cel negru e mai frumos, mai puternic şi pe acela să-l hrănească, iar pe cel alb să-l omoare şi s-au pus cu bătaia pe cel alb. Gaşca cealaltă a susţinut că este mai frumos calul alb şi că el trebuie păstrat iar celălalt omorât. Oricum ei nu aveau nevoie de doi cai şi apoi trebuiau hrăniţi, adăpaţi, adăpostiţi şi ţiganilor nu le plăcea munca. Şi s-au pus ţiganii pe ceartă, fiecare gaşcă înjura calul pe care nu-l suferea, arunca cu pietre în el, îl bătea cu parii, poate vor reuşi să-l omoare, să trăiască doar favoritul lor, cel pe care îl lăudau şi îl apărau . Tot certându-se ei au neglijat să îşi hrănească să îngrijească şi să întreţina favoritul şi astfel s-au trezit cu două mârţoage în curte, la care nu se mai uita nimeni şi care nu mai aveau nici o valoare de întrebuinţare.


                 Cam în acelaşi timp s-a trezit şi PNL-ul cu doi lideri valoroşi în partid. Cum ei aveau nevoie doar de unul n-au stat mult pe gânduri cum să procedeze. Imediat ce s-a ţinut Congresul s-au pornit şi ei pe liderii lor, cu parii, cu injurii, cu jigniri, ca ţiganii pe cai. Ce să facă şi ei? S-au ţigănit ca tot românul dealtfel. Nu va trece mult şi toţi românii vor ştii de la liberali, ce defecte, ce patimi, ce păcate au liderii lor, cât de nepotriviţi sunt ei pentru a candida. Unde este oare înţelepciunea liberalilor? Probabil că a păţit şi ea precum aceşti lideri!A fost ucisă cu bolovani.                             

Post scriptum

        
Atitudinea lui C.A., şi a pupincuriştilor lui , i se va sparge în cap foarte curând. Este evident că aceste accese de orgoliu sunt dăunătoare PNL-ului şi că nu pot fi trecute cu vedere. Acum nu este momentul pentru a se face deconturi. Prezenţa postărilor acestor pupincurişti va fi motivul executării lui Antonescu. Cât despre soarta pupincuriştilor, aceştea nu se pot numi membrii sau simpatizanţi PNL . Ei fac parte din categoria celor care îl adoră pe Becali, pe D. Diaconescu, pe Vadim. Mintea lor(dacă putem accepta că ar avea minte) nu poate înţelege că PNL nu este un partid de lider ci unul care "produce" lideri pentru ca fiecare etapă din politica unei ţări să îşi aibă liderii ei. Într-un partid democratic se schimbă liderii atunci când viaţa politică a ţării cere acest lucru. Un partid trebuie să formeze alianţe pentru ca să îşi asigure participarea activă la guvernarea ţării. Un lider care a format şi a activat într-o alianţă nu va mai avea credibilitate să formeze o altă alianţă . Inconsecvenţa îi distruge credibilitatea. Doar în mintea unor cretini, o schimbare de lider este considerată trădare. Doar într-o gaşcă se poate vorbi de trădare. acolo sunt înteresele găştii care pot fi trădate. Interesele unui partid sunt acelea de a fi la guvernare pentru a putea să îşi aplice programul. pentru a fi la guvernare trebuie să ai liderii momentului. Asta nu înseamnă că liderii înlocuiţi nu mai pot avea rost şi loc în partid. Ei pot fi buni miniştrii, pot reprezenta partidul pot să îşi valorifice calităţile dar nu din prima poziţie în partid. Nu am scris aceste rânduri pentru  idioţi, pentru că ăştia au doar sentimente şi nu raţiune deci nu pot înţelege.  Pentru idioţi există doar iubire oarbă şi ură, multă ură.
            Am scris aceste rânduri exasperat de postările aşazişilor fani Crin Antonescu. Aceştea au denigrat persoana noului preşedinte PNL şi candidatul la alegerile prezidenţiale în perioada de precampanie dar şi în campania electorală mai mult decât adversarii.


   Post scriptum 2


                      

                                VOTAŢI  IOHANNIS PREŞEDINTE !

                Semnificaţia acestui tur al alegerilor prezideţiale este mai mult decât schimbarea unui preşedinte, care, oricum  a contribuit prin comportarea sa la divizarea societăţii, fiind o fire     conflictuală .           Aceste alegeri, prin candidatura lui Klaus Iohannis, au  căpătat o altă semnificaţie.    Alegerile semnifică schimbarea unui stil de a face politică, acela al interesului individual şi de grup în detrimentul interesului  României, cu  politica îndreptată spre cetăţean.          Poporul român aflat în faţa judecării unor dosare de corupţie care ridică perdeaua  de peste politicienii corupţi, arătând proporţii nebănuite ale jafului, simte acut nevoia de a înlocuii clasa politică coruptă şi vede o mare şansă în Klaus Iohanis.        Klaus Iohanis este altceva.     El nu a fost părtaş în guvernările de până acum.     El a realizat lucruri importante în Sibiu si există un rezultat vizibil  unanim apreciat. El nu a fost om de partid,  a venit foarte decurând şi doar fiindcă a dorit să se implice în politica de la vârf.  Participă la unirea dreptei, nu îşi subminează libertatea negociind funcţii contra unor voturi.

                   Candidatul Victor Ponta este prim ministrul unui guvern care este cel mai neputincios din câte au fost după 1990 şi care vine după nişte alegeri în care a primit un procent de voturi foarte mare desigur şi aşteptările alegătorilor fiind mari.  Aceste aşteptări s-au transformar după 2 ani în mari deziluzii.
Victor Ponta este şi liderul partidului care a condus România cei mai mulţi ani  după revoluţie, PSD-ul.
PSD-ul este partidul cu cei mai mulţi corupţi care au fost judecaţi şi condamnaţi, cu cei mai mulţi membrii cercetaţi, cu mulţi”baroni” cu proastă faimă. Deasemenea în jurul PSD-ului gravitează cei mai mulţi afacerişti care spoliază statul prin lucrările luate pe bani mulţi şi făcute prost.  Iată că acum se poate vedea ce mari interese au politicienii români, cum s-au îmbogăţit ei şi cât  de mult.
Victor Ponta  a luat lângă sine tot ce este mai contestat şi mai mudar din politica României la această oră; Vadim Tudor, Dan Diaconescu, Tăriceanu, Meleşcanu.

                     Campania electorală a lui V Ponta s-a transformat într-o luptă purtată cu cele mai murdare mijloace, pentru al mudări pe Klaus Iohannis şi al apropia de imaginea celorlalţi politicieni români. Nu trebuie  ca electoratul să aibă de ales între bine şi rău ci între două rele. Se pare însă că electoratul a reţinut faptul că Iohannis este o mare şansă pentru români şi pentru România.   Foarte interesant este faptul că de acest lucru s-au convins românii care sunt plecaţi la muncă în străinătate şi care simt acut nevoia de a avea o sansă aici în ţară.  De la dorinţa lor de a vota într-un număr mare s-a declanşat mişcarea tinerilor din câteva mari oraşe. Aceste mişcări trezesc electoratul.

                     Alegând KLAUS WERNER  IOHANNIS  dăm o mare şansă României !

     Notă.   Am scris acest articol  în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014. Am postat pe facebook.







Predispoziţia românului pentru a face bisericuţe

                A face bisericuţe în partid este un lucru absolut dăunător partidului şi poate crea o ruptură între organizaţii, lideri şi membrii. Aceste lucruri sunt frecvente la nivelul filialelor teritoriale şi acolo rezultatele sunt voturi puţine în alegeri. Este cunoscut faptul că liderii partidului îşi formează anturaje, găşcuţe de adulatori, sprijinitori ca să nu le zicem pupători în cur care pot să recurgă la argumente şi metode de orice fel de al sprijini pe cel pe care îl adoră şi care le poate furniza poziţii pe liste, funcţii, câştiguri. Acest lucru a fost vizibil în PNL la toţi preşedinţii iar unii adulatori s-au mutat de la un şef la altul. Adevăraţii liberali, oameni verticali stăpâniţi de raţiune, ar trebui să fie loiali doar partidului , să nu adopte o atitudine asemănătoare cu a chibiţilor de fotbal care îşi idolatrizează jucătorii, echipa,sau antrenorul.   
                  Pe de altă parte mi se pare o mare prostie să se spună de către unii că unul din lideri este bun şi altul slab deşi până ieri ambii erau sustinuţi fără rezerve de întregul partid. Dacă va trebui să fie numit un singur candidat, şi sigur că trebuie, acest lucru trebuie făcut din raţiune şi nu cu patimă. Cel care va candida va fi cel care este cel mai dorit de electorat, care va fi cotat cu cele mai mari şanse de a câştiga preşedenţia României. Oricare din cei doi va fi susţinut de celălalt şi de întregul partid.        Acum partidul ar face bine să îi promoveze pe amândoi printr-o campanie susţinută inteligent şi nu să se arunce în dispute de genul celei pe care o fac unii care au postat şi aici, alţi chibiţi, lideri din partid, organizaţii întregi. Văzând astfel de dispute comentatorii constată că PNL este foarte divizat. Înţeleg ca acest partipri poate să fie făcut de media, de Cristoi sau alţi "maieştrii" mizerabili, nu de membrii PNL.

Congresul PNL 28.06.2014

                      


               Astăzi Congresul PNL a deschis un orizont favorabil schimbării situaţiei actuale din politica României.  Noul preşedinte al partidului poate crea o nouă abordare a politicii. Stiu bine ce au însemnat nemţii pentru comunităţile de români din Ardeal. Dacă acest lucru se va putea întâmpla şi la nivelul PNL, partidul va putea ieşi din tiparul în care se încadrează acum toate partidele şi va da un semnal societăţii civile celorlalte partide de pe eşicher. Există şi riscul ca această schimbare să fie sabotată din interior, acest lucru este deja semnalat de unii membrii care arată chiar prin postările pe facebook un apetit pentru idolatrie. Sunt prea mulţi muşterii care refuză raţiunea, responsabilitatea, disciplina, marşând pe adulare, pe alinierea în spatele unui individ, pe aşezarea în turmă în spatele măgarului. Aşa apar susţinători vocali, nervoşi ai lui Antonescu sau Iohannis, care îl ridică în slăvi  pe cel adorat şi îl denigrează pe celălalt. Aceştea fac mult rău unui partid, îl distrug din interior, patima le întunecă mintea. Ei, prin lipsa de raţiune distrug şansa de a da curs unei competiţii cinstite de pe urma căreia partidul  şi implicit fiecare membru ar avea de câştigat. Aceşti indivizi consideră că deţin adevărul şi doar ceea ce văd ei este posibil.
               Unificarea dreptei concomitent cu o competiţie corectă, cu mesaje publice, cu programe prezidenţiale, cu dezbateri , interviuri, dialoguri, întâlniri cu electoratul, a celor care sunt în competiţia internă pentru a fi desemnat candidat al dreptei, ar aduce în atenţia cetăţenilor seriozitatea dreptei şi în acelaşi timp ar pune în umbră două personaje care azi dictează agenda politică, Ponta şi Băsescu. Un preşedinte pe sfârşit de mandat târât în mizerii şi ilegalităţi, un premier şters, care are o guvernare slabă, cu impact negativ asupra populaţiei, ar putea fi „acoperiţi” uşor cu o campanie inteligentă, susţinută într-un mod profesionist.
Competiţia pentru desemnarea candidatului dreptei trebuie să se încheie cu un sondaj profesionist făcut de o firmă credibilă. Candidatul desemnat trebuie să fie câştigător la mare scor faţă de candidatul stângii. El nu trebuie să fie scos prea repede pentru a  se obţine efectul maxim la alegeri şi nu mai devreme. INDIFERENT care va fi acel candidat, foarte probabil Crin Antonescu sau Klaus Iohannis, eu cred că va fi un candidat cu mult peste ce poate oferi stânga. Doar instaurarea monarhiei ar putea fi o şansă mai bună pentru România.
                Tot ce se întâmplă de acum trebuie să aşeze politica României pe un alt drum. Pe acest drum nu trebuie să mai circule Băsescu şi dacă nu este el nu vor mai fi în scurt timp nici cei care au trăit în simbioză cu el, pe spatele lui, şi , care au făcut acel tip de politică specific regimului Băsescu. Deasemenea , pe acest drum va trebui să nu mai circule o bună perioadă nici PSD-ul. Sigur că pentru asta noul partid de dreapta va trebui să se impună prin prestaţia sa pe scena politică şi nu altfel.

                 Este, deasemenea, foarte important ca lupta împotriva corupţiei să funcţioneze continuu şi în forţă pentru a curăţa clasa politică de mulţimea corupţilor, hoţilor , a infractorilor de orice fel, pentru aceasta justiţia trebuie să fie independentă.

duminică, 2 martie 2014

Trăiţi aici pe pământ ,bucurându-vă de viaţă!

După ce ați trecut de 60 de ani, pentru că nu mai aveți foarte mulți ani în față și pentru că nu puteți lua cu voi nimic atunci când vă duceți, n-are rost să mai fiți preocupați să economisiți. Așadar, cheltuiți banii pe care i-ați pus deoparte, faceți excursii, cumpărați ce vă face plăcere și dăruiți ce vă puteți permite. Nu vă gândiți să lăsați chiar tot ce-ați agonisit copiilor și nepoților, pentru că, nu-i așa? nu vreți să-i transformați în niște paraziți care așteaptă cu nerăbdare ziua în care veți muri. Nu vă faceți griji despre ce-o să se întâmple cu ei sau cum veți fi pomeniți, pentru că atunci când ne întoarcem în țărână nu mai auzim nici laudele și nici criticile. Timpul în care v-ați bucurat de viața pe pământ și de bunurile pe care le-ați agonisit cu atâta trudă se va sfârși. Nu vă frământați prea mult în legătură cu copiii, pentru că și ei au destinul lor și or să-și găsească, cu siguranță, drumul în viață. Nu fiți sclavul copiilor voștri! Țineți legătura cu ei, iubiți-i, ajutați-i când au nevoie, dar în același timp, bucurați-vă cât mai puteți de banii pe care i-ați strâns.
 
 
Viața înseamnă mai mult decât muncă. Pensionați-vă cât de devreme puteți și bucurați-vă de viață. Nu așteptați prea multe de la copiii voștri. Majoritatea își iubesc părinții, dar vor fi prea ocupați cu serviciul și alte angajamente ca să le fie de prea mare ajutor. Există însă și copii nepăsători, care s-ar putea să înceapă să se certe pe bunurile voastre cât sunteți încă în viață și chiar să-și dorească să muriți mai repede, ca să vă poată moșteni casa și bunurile. În general, copiii cred că li se cuvine să capete tot ce posedați, în timp ce voi n-aveți niciun drept să vă atingeți de banii lor. Prin urmare, după vârsta de 50-60 de ani, nu vă mai risipiți energia și nu vă mai periclitați sănătatea în schimbul unei averi și mai mari, muncind până intrați în mormânt. S-ar putea ca banii voștri să n-aibă nicio valoare în fața doamnei cu coasa.
 
Când să ne oprim să mai facem bani? Cât înseamnă destul? O sută de mii? Un milion? Zece milioane? De pe zecile de hectare de teren pe care le posedați mâncați câteva legume și o jumătate de pâine pe zi; din cele trei case pe care le-ați construit, n-aveți practic nevoie decât de câțiva metri pătrați: un dormitor, o cameră de zi, o baie și o bucătărie. Atâta vreme cât aveți o locuință și suficienți bani pentru hrană, îmbrăcăminte și utilități, stați foarte bine. Ar trebui să fiți fericiți.
 
Fiecare familie are problemele ei, indiferent de statutul social. Nu vă mai comparați cu alții în ceea ce privește potența financiară. Renunțați la competiția cine are mai multe posesiuni sau ai cui copii sunt mai dotați... material și se plimbă mai mult prin baruri sau prin străinătate. Mai degrabă puneți în balanță cine are mai mult timp liber, cine este mai fericit, mai sănătos și mai longeviv.
 
Nu vă frământați în legătură cu lucrurile pe care nu le puteți schimba. Nu ajută la nimic, iar o stare psihică proastă vă poate îmbolnăvi. Creați-vă o stare permanentă de bine și identificați ce vă face fericiți. Atâta timp cât sunteți sănătoși și bine dispuși, vă veți face planuri și veți aștepta cu nerăbdare ziua următoare. O zi din viață fără un moment de bucurie este o zi pierdută. O zi care aduce un moment de bucurie este o zi câștigată. Un suflet optimist vindecă boala mai repede. Iar un suflet fericit nici nu are ce vindeca, pentru că nu cunoaște boala...
 
Păstrați-vă o stare de spirit pozitivă, faceți mișcare în fiecare zi, întotdeauna afară, la soare, mâncați multe alimente care conțin vitamine și minerale, și veți avea toate șansele să mai trăiți 30-40 de ani în deplină sănătate și vigoare. Bucurați-vă de ceea ce aveți și de tot ce vă înconjoară. Și nu uitați de prieteni. Ei sunt una din bogățiile vieții. Faceți-vă prieteni trainici, respectând câteva reguli simple: Ascultați-i fără să-i întrerupeți; vorbiți-le fără să le reproșați ceva; faceți-le daruri fără să le pretindeți ceva în schimb; răspundeți-le fără să-i contraziceți; iertați-i fără să-i pedepsiți; promiteți-le fără să uitați. Așa, nu veți fi niciodată singuri.                                 Eu o să încerc să îmi trăiesc asa ce a mai rămas de trăit.
 
Vă doresc o viață lungă și împlinită!